Asa ma bucur cand dau niste bani, si la sfarsit constat ca banii nu au fost aruncati pe freastra ci investitaia s-a amortizat din plin... Ma bucur ca un copil. La fel am facut si in seara asta.
A fost o vreme in viata asta, cand aprope la 2-3 saptamani mergeam la cate un concert la Filarmonica. Nu s-a mai intamplat de ctiva ani buni, si tot de un timp destul de indelungat mi-am tot promis ca imi voi relua acest "prost" obicei. Ei, sper ca in seara asta a fost dat startul.
Deci, vineri- 18 spetembrie 2009 ora 19, m-am prezentat la sala Filarmonicii Banatul la cocert. Am fost bucuros sa aflu ca in continuare, vinerea, de la aceeasi ora se tin concerte. Bieltul a costat 10 lei, si ca sa revin, a meritat din plin.
Program:G. Bizet: Aragonaise- Seguidilla- Les Toreados
Je dis que rien m'epouvante din opera Carmen
P.I. Ceaikovski: Valsul florilor
J. Strauss: Uvertura la opereta Liliacul
Csardas- Klange der Heimat din opereta Liliacul
A. Dvoral: Dans slav nr. 8
P. Mascagni: Intermezzo simfonic din opera Cavaleria rusticana
G. Puccini: Si, mi chiamano Mimi din opera Boema
A. Haciaturian: Adagio extras din baletul Spartacus si Phrygia
Vals din suita Mascarade
Dirijor: Radu POPA
Solista: Anita HARTIG (n. 1983- Bistrita)
FOARTE FOARTE FRUMOS! Extraordinar! Nota 10 cu felicitari! Pacat ca in sala nu erau nici jumatate din scaune ocupate.
Si acum, partea a doua...
In filarmonica... mult tineret. Mult tineret, multe fete tinere. Asa ca, in timp ce asculti muzica, gandesti.
Intotdeuna m-am uitat cu admiratie la cat de delicat manevreaza fetele de la vioara arcusul, si ce degete prelungi si finute au. In timp ce eu ma intrebam daca asa de delicat or fi tinand si pula cand o manevreaza cu mana, ea se gandea daca la fel de pasional e dirijorul si in alte locuri decat pe scena. Pentru ca pe scena, intr-adevar, e de o pasiune... cum rar am intalnit oameni sa-si faca meseria. Si amandoi ne intrebam cum zbiara, daca zbiara, solista (soprana) cand o futi. Adica.... ma si gandeam ca fut o soprana d'asta, si cand ii vine sa se termine, baga o... nici nu stiu cum sa-i spun: vocaliza, de i se sparg mamei paharele de cristal din vitrina, si i se rupe picioru' balerinei (bibelou) de pe noptiera. E fain, cred, sa ai o nevasta din asta.
O data in viata asta am avut o iubita care canta la pian. Doamne, cat imi placea sa o ascult... Fiind in Franta acum, nu pot decat sa-i doresc tot binele din lume, multa sanatate, si tot ce vrea ea. (Am scris postu' asta si gandindu-ma la tine... Da un semn de viata, sa stiu ca n-ai murit!)
4 comentarii:
culturalizare zici. ti-am dat un mail pe adresa de o bagi cand comentezi, sa ma lamuresti si pe mine.
Si pe mine m-a apucat, probabil, doreul de zid, citind ce ai scris. E o marturisire sincera, evident, dar nedumereste prin amalgam. Am nevoie de lamuriri! Cu ce ai ramas dupa concert? Ce e dominant in impresiile tale?
ce am scris nu se vrea o recenzie a unui eveniment, ci un indemn mai degraba si la a face alte lucruri decat cele obisnuite. amalgam e in capul meu, de regula... dominant in impresiile mele???? scuze me! deja folosesti un limbaj prea pretentios pentru blogu' asta si ce se vrea el a fi. ia-o ca atare. intelege ce poti, si ce vrei. la bucuresti am inteles ca va fi sustinut duminica, 20 sept, ora 20. nu stiu unde, dar cauta si du-te. si daca reusesti sa mergi, astept sa-mi spui ce e dominant in impresiile tale, in afara faptul ca a meritat cu prisosinta investitia.
Pfiu, si mie imi plac fetele care canta la vioara, viloncel etc. Dar, musai, sa aiba parul lung. E doar o fantezie nevinovata de-ale mele :)
Trimiteți un comentariu